Tag Archives: animale

Culese dupe net( V)


Lume, lume, avem recomandari pentru toata lumea… Luati-le cat sunt calde:

1. Saitul saptamanii se cheama cartedevanzare.blogspot.com si in mod total socant si surprinzator face exact ce zice in titlu, adica vinde carti. Ce-l face special? Pai preturile, manca-v-as, preturi obscen de mici chiar si pe praful asta… Acestea fiind spuse, sa nu va atingeti de Mann, Faulkner sau Sand de acolo ca alea sunt ale mele… Am zis!

2. Saitul numarul 2 al saptamanii este o descoperire de aur a mea( bine, recunosc, de la concurenta, dar astea sunt detalii). Il gasiti aici si face minuni! Va lasa sa va incarcati cartela cu 2 euro absolut si complet moca! Stiu, si eu sunt uimit, dar merge… Cel putin deocamdata… O fi ceva la mijloc si sunt restrictii in sensul ca nu poti sa incarci decat o data aceeasi cartela, dar merge, fratilor! Incercati cu incredere! Imi multumiti dupa…

3. Trecem la Youtube-ul de toate zilele dupa cum urmeaza:

a. Avem un ghid complet in trei bucati despre cum sa devii cel mai barosan dintre barosani, cel mai valoros dintre valorosi, cel mai cocalar dintre cocalari:

P.S.: Ordinea corecta e cea de aici, si nu cea din titlurile filmuletelor.

b. E greu sa fii mama, chiar si in lumea animalelor:

c. Din analele fascinante ale Britain’s got talent, avem una bucata tanara speranta a muzicii britanice la numai 80 de primaveri si una bucata trupa de dans cu program foarte bine pus la punct si cu final surprinzator:

d. Cel mai tampit desen animat, dar in acelasi timp cea mai naturala si veridica poveste de dragoste spusa vreodata:

e. O serie de super reclame cu George Clooney si John Malkovich. Ce simplu e sa faci entertainment si sa vinzi cu asemenea oameni la dispozitie:

4. O poza care spune multe, multe de tot despre tarisoara noastra de toate zilele avem aici cu complimente din partea lu’ domnu’ Sutu( care intre noi fie vorba a cam ramas singurul blogger dintre cei ”mari” pe care ii citesc cu regularitate).

5. Si un interviu de senzatie cu un om de exceptie, Tudor Gheorghe, realizat de colegul de la Renne, Alex Sima, pe care il puteti gasi aici. Atentie, e mult de citit si cam totul interesant asa ca daca va e lene sau cititul pur si simplu nu e sportul asta mai bine o lasati balta din start!

6 Comments

Filed under Online

Despre spirite de turma


Etimologic vorbind( hai ca v-am luat tare din prima), cuvantul ”turma” semnifica forma de organizare politico-administrativ-teritoriala a animalelor pe care le devoram cu mare pofta de ”Sfintele Sarbatori de Pasti” sub forma de drob, stufat, fripturi si alte bucate de gen. Metaforic si stilistic insa, termenul de ”turma” a capatat alte conotatii, fiind adesea utilizat pentru mistourile ieftine de zi cu zi, dupa modelul ”Ce, ba, esti scapat din turma?”.

Ca sa scurtez povestea, nu de alta, dar n-am chef acum sa ma apuc de tratate lingvistice, turma, departe de a mai fi elementul de identificare al unor animale mai mult sau mai putin salbatice, poate fi identificata tot mai mult ca forma de organizare umana. Bunaoara, orice om normal la cap, cu un spirit de socializare cat de cat intact si care se respecta catusi de putin, oriunde s-ar duce, orice ar face, se simte obligat sa faca sub forma de ”gasca”, ”grup” sau mai simplu de ”turma”.

Bun, bun, daca vorbim de activitati de gen ”iesit sa joc fotbal” sau ”iesit noaptea prin oras la plimbare” pot intelege intr-o oarecare masura nevoia disperata de a fi insotit, de a nu iesi de nebun prin parc sa dai ture in jurul unei mingi rotunde de unul singur sau de a nu fi care-cumva abuzat sau atacat de ”interlopii” si ”raufacatorii” care misuna la fiecare pas in jurul tau.

Pe de alta parte insa, atunci cand te trezesti vorbind tu cu tine despre ce pofta ai ”sa faci un mall”, ”sa iesi printr-un parc” sau ”sa vezi un 3D la cinema”, da’ n-ai cu cine, ca toata lumea e ocupata, cred ca e momentul in care trebuie sa te opresti putin, sa respiri si sa recunosti ca turma a devenit un fel de obsesie… Fratilor, nu stiu cum sa va explic, dar la cinema oricum nu se prea vorbeste( in mod ideal, in Bucuresti fiind un caz mai special, in care filmele se comenteaza laiv si la fata locului) asa ca daca va duceti de unii singuri sau cu intreg gascoiul( nu sariti, ba, ca arsii, e un augmentativ amarat) e cam acelasi lucru. In parc se poate vorbi, e adevarat, si te-ai putea simti singur la o adica, dar si acolo poti sa faci in asa fel incat sa te simti foarte in regula si iesit din turma. O alergare usoara intr-un trening, o carte buna pe o bancuta sau o simpla plimbare in care sa te relaxezi si sa respiri aerul curat( sau ceva de genul)… Sunt lucruri care pot fi facute foarte simplu si daca esti singur!!!

Problema voastra de fapt e alta… Motivul pentru care simtiti nevoia disperata de a sta mereu in sanul turmei si motivul pentru care va simtiti stingheriti in afara ei e pe baza de orgoliu… Adica, daca vezi Doamne iesi pe undeva in afara perimetrului de zece metri patrati din fata blocului fara sa fii insotit de doi, cinci, zece, cinspe tovarasi sau te afisezi pe undeva, in vreun cadru social singur se poate intelege ca nu esti atat de popular si ca nu cunosti atat de multa lume pe cat lasi tu sa se creada… Iar asta, intr-o lume in care valoarea umana se masoara in functie de cate pile, cate relatii, cate cunostiinte sus-puse ai, e pur si simplu de neacceptat! Pana la urma, ajungi sa nu te mai intereseze nici macar cat de ”importanti” sunt cei din ”gasca”, cat de bine ii cunosti, catora dintre ei la stii numele de familie sau pe cati ii stii altfel decat dupa id-ul de messenger sau de facebook… Atata timp cat gasca( sau turma) pe care o urmezi la fiecare pas e groasa numeric, te simti important si mandru ca ai atatia ”tovarasi” si ”o gasca atat de tare”.

Atunci cand insa ajungi in situatia de a nu merge la biserica in noaptea de Inviere sau in oricare zi sau noapte din an( ca eu de fapt aici vroiam sa ajung) pe pretextul ca ”n-am cu cine sa ma duc”, ”prietenii mei nu sunt aici” sau ”m-am certat cu gasca, n-am ce face la biserica”, cred ca se poate afirma fara riscul de a gresi ca nu esti cu nimic mai presus decat mielutii aia pe care ii devorezi cu atata nesat si care la randul lor au facut parte dintr-o turma…

A nu se intelege gresit… Nu sunt vreun habotnic, iar cei care ma cunosc personal sau au citit fituica asta de blog cu oarecare regularitate pot depune marturie. Numai ca, atunci cand vine vorba de anumite lucruri, anumite momente din an, anumite lacasuri, mi se pare ca acestea trebuiesc tratate cu oarecare respect, si nu ca pe un alt mijloc de socializare ieftina, de schimbat o barfa, de facut o caterinca…

Hai va rog eu frumos faceti o fapta buna si care aveti chef de bascalie duceti-va intr-o carciuma sau intr-un club, iar pe astia care avem chef de o chestie spirituala lasati-ne sa ne desfasuram in liniste si pace!

V-am pupat si va zic si eu ”Hristos a inviat” ca printre vinuri, sarmaluri si mieluri nu va pot promite ca o sa mai fiu indeajuns de lucid si coerent sa mai deschid leptopul si sa mai pun pixul virtual pe foaie cateva zile…

3 Comments

Filed under Multi prosti...