O pedala de ajutor pentru o cauza nobila

Am primit de la un vechi prieten si aprig comentator al blogsorului astuia, Adrian Popa, rugamintea de a sustine o cauza umanitara numita ”Ride across Europe”. Primul instinct, de om rau la suflet, crud si nemilos asa cum ma stiti si urati, a fost sa-l refuz mai mult sau mai putin elegant si sa-i spun sa nu-mi mai iroseasca timpul pretios cu porcarii. De ce? De-al dracu’! Si pentru ca majoritatea ”cauzelor umanitare” sunt prost gandite, prost programate, prost promovate, menite sa promoveze cine stie ce ”binefacator” care are si el nevoie de o reducere de la impozite sau cine stie ce oengeu care vrea sa-si acopere cine stie ce marsavii.

Am zis totusi sa-i dau o sansa lu’ domnu’ Popa si sa analizez mai in amanunt initiativa asta biciclistica. Rezultatul? Mi-a placut, fratilor! O cauza cu adevarat nobila despre care puteti sa aflati totul aici si care o sa fie sustinuta in acest fel. Pe scurt, pentru cei care nu rupeti prea bine in limba lu’ Seicspir, e vorba de niste copii amarati din Cugir care sunt nevoiti sa mearga zi de zi intre 10 si 25 de km pe jos sau pe niste biciclete de pe vremea lu’ Cuza pana la scoala prin munti.

Englejii de la RideAcross( ca romanii sunt ocupati sa faca greve si sa iasa in strada) vor merge pe biciclete din Sheffield( un fel de Campia Turzii de-al lor) pana in Cugir si vor incerca in drumul lor( de o luna) sa stranga bani pentru a le cumpara copiilor biciclete sanatoase cu care sa poata pedala in siguranta pana la si de la scoala.

Frumos, nu? Pe deasupra avem si niste conturi unde se pot dona bani pentru cauza, conturi pe care le gasiti pe aici, plus ca Popa s-a mai gandit sa vanda niste poze meseriase din colectia proprie si personala. Interesatii cautati-l si negociati cu el! Si sa stiti ca nu va pun o vorba buna, ca trebuie cat mai multi bani, asa ca Adriane, jupoaie-i pe toti, tata!

A, si inca ceva! Pe saitul astora de la RideAcross apar sub numerele de conturi numele donatorilor de pana acum. Printre care am vazut doar vreo doua nume mioritice… Nu va e asa un pic rusine sa vina de-alde Sean Miller si Sarah Burke sa ne ajute copiii in timp ce noi stam si ne vaitam de efectele crizei…?

Ce ziceti, ne bagam sa facem si noi o treaba frumoasa pentru niste copii care AU dreptul la educatie? Daca da, bagati donatii din greu, care aveti bloguri( se aude astia din blogroll care nu raspundeti la lepse?) promovati cauza si pe la voi, iar care sunteti studenti muritori de foame ca mine veniti cu idei, fratilor, ca alea merg si pe burta goala!

Ora de romana

Exercitiu de imaginatie. De imaginatie bolnava, ca sa fiu sincer pana la capat. Cam cum mai arata o ora de limba si literatura romana intr-un liceu in care ”doamna profesoara” pipaie elevii si danseaza lasciv cu acestia? Sa vedem ce a iesit:
Personaje:

Profa( notata cu P. de aici incolo), 35-40 de ani, roscata, coafata si aranjata, casatorita, dar nesatisfacuta acasa, cu studii superioare aprofundate la Universitatea din Isalnita, sectia invatamant la distanta, masuri aproape ideale de 120-90-120.
Romeo( R.) , elev modest, dar musculos, metrosexual, pensat si dat cu lip gloss pe buze, tuns model Jilava, un centimetru de par, lant la gat, tricou cu muschi, blugi Dolce and Babbana, incaltari Zara verzi, domenii de interes scandenberg( sau cum s-o scrie), trasul de fiare zilnic si urmaritul de pitzi prin moluri.
Alex( A.) , cel mai bun tovaras al lui Romeo. Aceleasi caracteristici, aceleasi pasiuni.
Honorius( H.) , elev multipremiat la olimpiade nationale si internationale, ochelari, cosuri pe fata, 1 metru saizeci inaltime, 50 de kilograme greutate.
Niste fete, personaj colectiv neimportant pentru actiunea piesei de fata.

Locul: Un liceu oarecare, dintr-un oras oarecare.

Actul 1( singurul), scena 1( singura, ca mi-a fost lene sa scriu mai multe). Actiune!

Doamna profesoara intra in clasa imediat dupa ce a sunat clopotelul si lasand sa se intrevada o fasie discreta de piele( cam de la genunchi si pana la budigai) isi aranjeaza cu eleganta unui hipopotam fusta de marimea unei batiste.
P: Buna ziua, baieti! Ma bucur sa va vad in numar asa mare la ora de literatura. Buna ziua si voua, stoarfelor! Parca v-am mai zis sa nu va mai prind pe la mine pe la ora ca sunteti niste bagaboante si stricati atmosfera… Ma rog… Astazi o sa discutam impreuna poemul erotic ”Kama Sutra” de Titus Steel.
O eleva( din spate, cu vocea gatuita de emotie): Dar, doamna, stiti, noi astazi, conform programei, ar trebui sa facem ”Morometii”…
P( inrosindu-se la fata de furie): Nu ti-e rusine, fa paparudo? Ce momoreti, ba, ce programa?! Eu fac orele cum vreau eu, bai, ca de-aia eu am facultate si voi sunteti inca la coada vacii… Ia, hai, toate boarfele afara! Nu v-ar fi rusine, dupa ce ca veniti asa despuiate si imi furati mie toti baietii draguti, mai si comentati! Asta e un mediu academic, bai stoarfelor, bai!
…
P( mult mai calma): Buuun, si acum ca am scapat de mahalagioaicele astea care cauta numai scandal, sa ne concentram pe lucruri mai importante… Ia zi-ne tu, Romeo, scumpule, care este tema poemului erotic ”Kama Sutra”?
R( scobindu-se elegant in nas si flexandu-si in oglinda bicepsii): Pai stiti, doana, eu n-am citit poemul asta, ca am fost la sala ieri sa trag de fiare sa se umfle muschiu’ tare, tare si aseara m-am uitat la scardenbeg, la Oncescu cu Valahu… Moama, ce l-a rupt Oncescu pa fraier! Daca vreti, va spun tema de la film, ca am vazut filmul…
P( si mai mieroasa): Da’ bineinteles, daca ai vazut filmul, zi-mi de la film, ca pana la urma e aceeasi poveste. Dar vino te rog aici la catedra si aseaza-te la mine in poala aici ca nu te aud de acolo din spatele clasei.
R: Pai, doamna, sunt in prima banca…
P: Comentezi? Hai, vino aici, ca nu te musc. Altceva vreau sa-ti fac, nu sa te musc…
R: Bine, doana. ( se aseaza in poala profei) Asa… Si deci… Tema filmului era ceva cu iubirea si sexul, ca era unu’ si una care se iubeau si si-o trageau mult, si apoi si-o trageau si cu altii si tot asa.
H( din ultima banca): Daca-mi permiteti sa intervin… Aceasta interpretare superficiala a temei poemului erotic este o greseala destul de intalnita in cercurile celor neobisnuiti cu semnificatiile filozofice ale operelor acestui autor. De fapt, erotismul abundent este un pretext pentru autor de a condamna o societate consumatorista in care sexul a devenit moneda de schimb si care il transforma pe el, autorul de geniu, intr-un paria, incapabil sa se alinieze la niste valori nedemne de statutul sau cosmogenetic.
P: Bai aragaz cu patru ochiuri, te crezi smecher??? Pai bai slabanogule, tu iti permiti sa vii la ora mea de literatura cu fizicul asta de musca divortata, la 20 de kile ud si sa mi-l intrerupi pe cel mai bun elev? Pai tu ai vazut, bai, ce bicepsi, ce pectorali are baietasul asta? Ia mars, ma, si mai trage si tu de fiare si antreneaza-ti muschiul mintii si dup-aia sa vii aici cu cuvinte destea din decs sa te dai destept!
H: Bine, dar stiti, insusi George Calinescu in lucrarea sa critica ”Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent” era de aceeasi parere cu mine. Ii puteti consulta lucrarea la pagina 117, paragraful 4.
P: Cine e ala, ma? Pai tocilarul ala n-a avut o femeie la viata lui, a murit virgin si tu vii sa-mi citezi din el? Mars, ba incultule, si sa nu te mai prind la mine la ora pana nu-ti spargi cosurile alea de pe fata!
( Honorius iese si el)
P: Alex, ia vino si tu la mine in poala ca e loc destul, sa va ascult pe amandoi. Buuun, ia ziceti-mi mie baieti, asa putin pe langa subiect… Care e pozitia voastra preferata? De invatat bineinteles…
A: Pai mie de obicei imi place sa citesc intins asa in pat si cu cartea deasupra. Iar cand e sa-mi fac temele stau sprijinit in coate cu caietul sub mine.
P: Ah, bun, deci te descurci si deasupra, si dedesubt. Dar sa stiti, baieti, ca daca va e cald si vreti sa va simtiti mai confortabil puteti sa va dati jos tricourile. Uite, e pacat sa va ascundeti pectoralii astia si bicepsii… Doamne, ce v-as mai medita eu pe voi! Asa, la limbi cum va descurcati, mai baieti? La limbi straine… Ca vreau si eu sa stiu cu ce fel de elevi am de-a face…
R: Io stiu pasareasca de la un vecin si tiganeasca de la tata.
A: Ba boule, astea nu e limbi straini. Doana se referea la engleza, la frantuza, la nemteasca, de-alea. Eu stiu, doana, cate putin din toate. Adica un hau du iu du, un jo mapel, un danche son… De toate…
P: Ei, lasa, ca oricum aveti timp destul sa aprofundati… Asa, mergand mai departe, astazi o sa va mai invat si un dans mai special. Se cheama dansul tribal al imperecherii si pentru demonstratie va trebui sa va ridicati putin si sa veniti cu mine cativa pasi mai incolo.
R: Doana, da’ nu va sucariti ca va intreb… Ce legatura are dansu’ cu literatura?
P: Ei, nu trebuie sa va bateti voi capsoarele voastre frumoase cu detalii de-astea. Sa zicem ca e o metoda mai new age de a invata… Haide, deci tu, Romeo, o sa trebuiasca sa-mi pui mainile aici in spate. Nu, nu la coapse, un pic mai jos… Mai jos… Acolo! Iar tu Alex, vii prin fata, ma impingi, te urci pe mine, eu o sa vin cu spatele peste Romeo pe podea si in pozitia asta o sa ne miscam usurel, usurel in ritmul muzicii… Asa, ma baieti, vedeti ca stiti?
( dupa cateva minute)
P: Hai gata, opriti muzica ca sunt uda toata… De la transpiratie… V-ati descurcat foarte bine, dar e loc pentru mai mult…Pentru incurajare va dau la amandoi nota 9. Dar pentru ca va stiu ambitiosi si stiu ca vreti sa fiti premianti si sa luati numai note de zece o sa organizam acum o sedinta ad-hoc de meditatie in 3 in baia baietilor. Ce ziceti?
A: Pai doana, avem engleza dupa asta si nu putem sa lipsim ca data trecuta s-a suparat profa pe noi, ne-a legat cu catuse,ne-a imbracat in piele, ne-a batut cu biciu’…
P: Cu cine aveti, cu Mimi? Ei lasa ca o luam si pe ea la meditatie si o facem in grup, nu-i problema… Hai, restul lumii, pauza ca noi avem treaba!