Tag Archives: El Negro

O descoperire


1. Faptele:

In data de 25 noiembrie, a.c., am fost la ”concertul de lansare” El Negro din clubul Silver Church din Bucuresti. Concertul trebuia sa inceapa la ora 21. N-a inceput. A inceput cu doua ore mai tarziu. La ora 21 a avut loc Miss Unifest. Am scris in detaliu despre situatia aceasta aici.

Explicatiile oficiale date atat pe pagina oficiala de Facebook a trupei El Negro, cat si pe blogul meu, la comentariile acelei postari au fost de forma aruncarii vinei pe umerii managementului evenimentului, care ”a anuntat echipa El Negro doar cu cateva ore inainte de 21 de programarea simultana a celor doua evenimente”( am parafrazat, ideea asta e, cuvintele nu erau chiar astea).

2. Descoperirea:

De pe siteul oficial Unifest, cat si de pe alte siteuri de aiurea( ca de exemplu asta sau asta), putem afla cu usurinta si dincolo de orice urma de indoiala ca evenimentul ” Miss Unifest” era programat inca de pe 15 noiembrie sa aiba loc in clubul Silver Church, in data de 25 noiembrie, la ora 21.

3. Concluzia:

Niciuna, ca nu vreau sa mai dau verdicte in necunostinta de cauza si fara sa cunosc indeaproape piata muzicala si a showbizului din Romania. Voiam doar sa ma intreb inca o data cum Dumnezeu n-a aflat nimeni din echipa ultramegaextrahiper profesionista, talentata si bine organizata a binecunoscutei formatii vocal-instrumentale El Negro de faptul ca Silver Church-ul a organizat doua evenimente in acelasi timp, desi se putea afla cu un amarat de Goagal si fara mari batai de cap. Sau poate stiau dar au lasat-o asa sa-i fraiereasca pe fraieri si sa ia bani la doua maini…? Nuuuuuuuu! Nuuuuuuuu se poate, domne, asa ceva!

Share

8 Comments

Filed under Multi prosti...

El negro de furie


Compui cinci versuri la trei ani, faci doua-trei ”coveruri”, te plangi de cat de greu o duce industria muzicala de cand cu piratarea, o pui de cate o lansare de album cu patru piese noi sau cate un concert aniversar din doua in doua luni, ii fraieresti pe fraieri si te chemi artist! Simplu, nu…?

Hai ca am inceput prea in forta si n-ati inteles nimic… Sa incepem dara cu inceputul… Prostul de mine inca mai pune botu’ la artistii din Romania si inca mai considera ca e un semn de respect pentru muzica si munca unor oameni sa platesti pentru spectacole live de buna calitate… Si ca principiu, nu gandesc rau, nu-i asa? Numai ca in realitate, calitatea e indoielnica, iar respectul pe care eu i-l ofer unor pseudoartisti mi se intoarce printr-un scuipat in fata!

Si iar am divagat de la subiect… Revin… Ieri, 25 noiembrie, am fost la concert de lansare a noului album El Negro. Sau, cel putin, eu la asta am crezut ca merg. Pentru asta am platit, asta scria pe biletul achizitionat de mine cu trei zile inainte de ”eveniment”. Scria cu litere mari ” Concert El Negro, 25 noiembrie, ora 21”.

Bine, nu mai sunt copil, nu mai cred ca tot ce zboara se mananca si nu ma asteptam ca niste ”staruri” de anvergura mondiala, cunoscute din Jamaica pana-n Pakistan sa inceapa sou’ la fix. Dar ma asteptam, ca un Prost ce sunt, sa mi se dea un spectacol pentru care am platit. In schimb, am primit tate lasate, craci strambi si mufe diforme de pitzipoance netrecute inca prin pubertate. Sau mai generic, Miss Unifest.

Care e legatura dintre Miss Unifest si El Negro? Asta m-am intrebat si eu ca bou’ timp de o ora jumate, aseara in clubul Silver Church, pana cand mi-am bagat picioarele, mi-am luat traista in bat si m-am carat. Nu inainte de a mai face un efort tampit si inutil cat cuprinde, acela de a-mi cere banii inapoi, in conditiile in care am fost tras pe sfoara si nu mi s-a oferit evenimentul pentru care am platit.

Credeti ca m-a bagat cineva in seama…? Surprinzator da, un ”baietas” cu un tatuaj pe gat, care se autointitula ”organizatorul de evenimente El Negro”, dar care, dupa mutra, era cel mult un amic din copilarie al lui Bogdan Negroiu, a carui verisoara a tavalit-o putin marele ”muzician” si de care i s-a facut mila, vazandu-l cum sufla in pungi prin statii de metrou imunde.

Ce mi-a servit organizatoru’ de evenimente? Ca imi cer scuze, ca nenorocitii astia de la Silver Church sunt de vina, ca ne-au bagat mizeria asta pe nas azi, ca in 10 minute incepe spectacolu’, iti promit eu, ca nu face scandal, ca de-astea… Eu: Nu vreau scandal, vreau doar banii inapoi, am platit pentru El Negro la ora 9, e 10 jumate si pe scena sunt niste paparude. El: Imi pare rau, dar nu pot sa-ti dau banii pe bilete, ca s-au bagat banii in nu stiu ce sistem si ca una, si ca alta… Si dupa parlamentari de niste minute bune, mi-am bagat picioarele definitiv, m-am pisat pe ei, 30 de lei si m-am carat!

Si, cu toate ca probabil pe ”artisti” ii doare in cot de un nimeni ca mine si probabil ca-si rad in barba ca si-au luat bani cu doua maini( o data de la fraierii care au platit bilete, o data de la fraierii care au facut consumatie in timp ce asteptau spectacolul magnificilor), eu le spun un lucru. Pe mine, un om care asculta El Negro de cand se stie, m-au pierdut si jur cu mana pe portofelu’ devastat de banii de bilete de aseara, ca n-o sa mai calc la niciun eveniment la care o sa participe formatia, ca n-o sa mai cumpar niciun material al formatiei si n-o sa mai accesez nici macar vreun videoclip apartinand trupei de pe net. Multa sanatate, baieti si tineti-o tot asa, ca aveti toate sansele sa ajungeti in analele muzicii!

P.S.: Am obtinut niste scuze oficiale pe pagina de Facebook a baietilor. Scuze care au fost impinse strategic cat mai jos in pagina in numai cateva ore. In schimb, baietii multumesc ” tuturor celor care sustin miscarea reggae”. I-auzi! Da’ miscarea asta implica cumva si prostituarea pe maruntis si asocierea muzicii cu preselectiile pentru viitoare participante la orgii cu miliardari…?

P.P.S. : Domnisoara a carei poza este la inceputul postarii este ea, chiar ea, liderul formatiei El Negro, Bogdan Negroiu, cu un nou look, special creat pentru viitorul concert de lansare.

Share

13 Comments

Filed under Multi prosti...

La banca


Esti in secolul 21, esti un student prapadit si fomist, ti-a expirat cardul pe care ti-l facusesi sa primesti bani de papica de la mami de acasa si te-ai mai angajat si tu pe drepturi de autor pe bani de seminte si hartie igienica. Ce faci? Iti faci un studentocard de la Raiffeisen Bank. De ce? Ca ai vazut reclama frumoasa de la metrou, ca te duc ca pe un fraier cu zaharelu’ cu 0 taxe, 0 complicatii, 0 barat.

Si zici ca daca tot esti si tu in secolul 21 si niste baieti au inventat niste chestii, treaba o sa mearga repede si cat ai pocni din degete, o sa te trezesti frumos cu cardul de debit in buzunar, asteptand nerabdator sa-ti bage aia de la munca banii de seminte. Oooo, dar cat te inseli! Pentru ca, pana a ajunge la onoarea de a detine un studentocard( ca si, presupun, orice alt fel de card) de la Raiffeisen, trebuie sa treci prin urmatoarele etape ale iadului:

1. Aplici frumos pe site si iti alegi agentia in care sa primesti cardul. Toate bune si frumoase pana aici, civilizate, tehnologizate, mai, mai ca incepi sa te gandesti ca o sa-ti faca placere sa vezi pe strada un sediu de Raifaizan Benc.

2. A doua zi te suna un baiat, care iti pune doua sute cincizeci de intrebari, dintre care jumatate iti fusesera puse si in formularul de aplicare de pe site. Nimic extrem de grav, zici ca o fi fost baiatu’ nou sau extrem de zelos.

3. Astepti cinci zile lucratoare( adicatelea, cum ar veni, vreo saptamana). Pai da, pana taie copacu’, pana fac hartia, pana pun plasticu’ pe ea, pana iti incrusteaza numele in aur pe card, dureaza, dureaza ceva!

4. Dupa cinci zile lucratoare( adica o saptamana), te duci voios si bine dispus in sediul Raifaizan unde iti comandasei cardul. Cum nu mai intrasei in viata ta intr-un sediu de-al micutilor, nu stii la care din cele sapte ghisee sa te duci, asa ca te indrepti civilizat spre primul inainte. Aici astepti zece minute( e un singur client, dar pana ne bem cafeaua, pana o mai barfim pe Georgeasca…), dupa care esti informat ca trebuie sa te duci la unul din ghiseele de la intrare. Te intorci, te uiti, toata lumea e ocupata, bineinteles. Intrebi o don’soara, care iti raspunde pe cel mai amabil ton cu putinta: ”Pentru ridicari de card la unul din colegii din dreapta mea. Va rugam sa luati loc in zona de asteptare!”

Iei loc in zona de asteptare, cei doi colegi din dreapta au fiecare cate UN singur client, dupa care logic urmezi tu. Intra ea, tanti importanta, care trebuie sa rezolve ceva repede, repede. Sigur, sa termin cu domnu’, zice operatoarea. Dar stiti, eu am fost inainte, zici tu ca bou’, facandu-ti iluzii ca intereseaza pe cineva. Dar stiti, cu doamna termin repede si ma ocup si de dvs. imediat. Repedele se transforma in juma de ora si simti cum viata ti se scurge din oase asteptand dupa cardul de debit Raifaizan.

Iti vine randul! Da, da, iti vine randul! Si zici ca o sa se termine repede, si rasufli usurat! Dar de aici incepe adevaratul calvar, pentru ca urmeaza:

5. Hartogaraia. Copie dupa buletin si o sa va rog sa completati cererea aceasta de deschidere cont, se adreseaza mieros dansa, casiera. Si incepi, cenepeu, serie, numar de buletin( nu le-am mai dat, ba nene, o data pe net si o data la telefon?), dupa care ”iau la cunostinta ca…”, ”accept faptul ca…”, ”imi exprim acordul sa…”’ Ajungi sa nu te mai miri daca cumva, la doua zile dupa vizita la Raifaizan, o sa-ti bata in usa un regizor de filme porno sado-maso cu pisici si o sa-ti spuna ca a venit sa filmeze scena pentru care ti-ai dat acordul in contractul de la Raifaizan.

Provenienta fondurilor viitoare din cont? Trafic de droguri, carne vie si arme pentru talibani. Studii? De ce, daca scriu doar scoala generala, o sa-mi scrieti cardul cu litere mai mari…? Numar persoane in intretinere? Trei boschetari si o prostituata. Venitul personal? Doua milioane de euro din trafic, plus sase milioane de lei vechi pe drepturi de autor. Hai, nu serios acum, care e rostul tuturor intrebarilor astea cretine? Maine, poimaine o sa vrei sa-ti iei un card de credit si o sa te trezesti cu intrebari gen ”Blonda sau bruneta?”, ”Deasupra sau dedesubt?”, ”Activ sau pasiv?”, ”La ce varsta ti-ai pierdut virginitatea?”, ”Ai avut vreo experienta homosexuala?”

Dupa eforturi seculare, transpiratii prelungite si exercitii de scriere mai ceva ca in gimnaziu, vine si clauza finala, care incheie apoteotic totul… Imi exprim acordul cu privire la folosirea datelor mele personale in conditiile mentionate anterior. Da sau nu? Ba, voi va bateti joc de mine?!? Adica exista optiunea ”nu”?!?! Adica eu am completat kilometri de date personale pentru ca acum sa aleg nu, iar datele alea sa fie uitate pe veci?!?! Pai, si atunci de ce mama dracu’ le-am completat? Nu puteam sa incepem direct cu clauza asta?

In fine, bifezi si aici ”NU” apasat de mai, mai ca faci gaura in masa de sub, ti se intind cele 37 de pagini( le-am numarat, serios!) de documentatie si pleci acasa extenuat, stors de orice picatura de viata, de orice energie vitale. Si te intrebi ca bou’: ” Oare n-o fi, bai tata, mai simplu sa-mi dea retardatii aia de la munca banii in mana?!?”

Share

2 Comments

Filed under Multi prosti...

Vreau la balci


Nu, n-am dat in mintea copiilor si nici nu m-a apucat dorul de clovnerii si targovetarii. Pentru ca nu vreau la orice balci, vreau la ceea ce se cheama ”Iarmaroc Fest”( iarmaroc=balci, v-ati prins?). Dar cum mi-am aruncat toate rezervele monetare posibile si imposibile intr-un weekend in care am stat vreo patru ore pe acasa, nu-mi permit sa cumpar bilete si cersesc invitatii. Bine, elegant ar fi sa spun ca particip la un concurs cu premii care consta in invitatii la Iarmaroc. Dar de ce sa ma ascund dupa cuvinte cand pot sa fiu sincer si sa recunosc ca cer pomana?

Buuun, acum cica conditiile de intrare in concurs ar fi sa ma apuc eu aici sa povestesc de ce imi doresc sa merg la Iarmaroc. Dar cum nu vreau sa plictisesc( si sa fiu sincer, uneori adorm si eu cand ma citesc), mai bine va dau niste motive muzicale pe sistemul ”Sa dam Cezarului ce e al Cezarului”. Practic, cum mama ma-sii sa nu vrei sa vezi si sa asculti live asa ceva?

Asadar si prin urmare cred ca ati prins ideea. E vorba de un mare festival de 3 zile si 2 nopti care cuprinde practic muzica pe toate gusturile si pentru toate sufletelele. Pentru informatii mai detaliate si pentru lineup-ul complet al evenimentului( care intre noi fie vorba e de proportii gigantice) vizitati siteul oficial.

<object width=”125″ height=”125″>
<param name=”movie” value=”http://toateblogurile.ro/parteneriate/iarmaroc/125×125.swf”&gt;
<embed src=”http://toateblogurile.ro/parteneriate/iarmaroc/125×125.swf&#8221; width=”125″ height=”125″>
</embed></object>

Update: M-am chinuit cateva zeci de minute bune sa pun codul de mai sus in asa fel incat sa apara bannerul care ar trebui sa apara. N-am reusit, rezultatul fiind vizibil si mai mult decat rusinos. Tehnologia ma invinge inca o data si mai bifez un concurs la care nici macar n-am sansa sa particip. Acestea fiind spuse, distractie la maxim celor care veti ajunge pe acolo si sa beti o berica si pentru mine!

5 Comments

Filed under Arte

Top 10 muzica de Prost(ianuarie)


Brad Pitt si Angelina Jolie s-au despartit si urmeaza sa divorteze. Lui Remus Cernea i-a fost refuzata candidatura la sectorul 1. Mama lui i-a transmis imediat ca daca nu-si gaseste un job pana in februarie ii taie din alocatie.Cea mai cunoscuta voce romaneasca in Europa e Inna… Ce mai,numai vesti de taiat venele… Dar cum viata merge inainte, m-am gandit sa ne ridicam putin moralul cu niste muzica… Si cum nu puteam sa pun Inna aici, ca e o prea mare vedeta ca s-o promovez la mine pe blogsor, m-am hotarat sa pun 10 melodii ale unor artisti mai putin mediatizati, mai putin cunoscuti, mai putin cool… Asadar, muzica de Prost, luna ianuarie:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9. (prietenii stiu de ce…)

10.

Nota 1: Ordinea e aleatorie si intamplatoare. Nu mi-am dorit sa fac un top in adevaratul sens al cuvantului, ci pur si simplu sa listez niste melodii ce ma ung pe suflet

Nota 2: Stiu ca am facut un mare ghiveci si ca am amestecat mere cu pere si cu portocale, unele mai noi, altele din vremuri imemoriale… Dar muzica n-are termen de garantie asa ca… Enjoy! sau nu…

2 Comments

Filed under Arte