Tag Archives: recenzie

Cinem-a pus, episodul 3D. Spargatorul de nuci.


Titlu: The Nutcracker in 3D. Astept cu nerabdare Lacul lebedelor in 3D si Traviata in IMAX…

Distributie: Una mica si simpatica, sora cu alta mica si simpatica, dar care intre timp a devenit mare, urata si antipatica; un John Turturro care nu credeam ca poate sa ajunga mai rau decat sa joace rolul negativ intr-o comedie cu Adam Sandler, dar in mod clar m-am inselat;multi anonimi care au luat la actorie dintr-a saptea incercare la Scoala Superioara de Film din Siberia.

Nota: 1/10 (un punct strict pentru aia mica si simpaticuta din rolul principal si nimic, dar nimic, dar NIMIC din oficiu!!!)

Sfat: NU! Deci nu! Deci orice, da’ filmul asta nu! Dati pe Trinitas, dati pe Oteveu, dati pe Trinitas si pe Oteveu in acelasi timp, dar NU va duceti la cinema sa vedeti filmul asta!

Sa spui ca filmul asta e o bataie de joc la adresa lui Ceaikovski e prea putin, sa spui ca e un jaf ordinar chiar si pentru mine care am fost pe moca la film e insuficient, sa spui ca e o insulta adusa inteligentei oricarui copil cu sindromul Down nu e de ajuns…

Continuarea pe Renne.ro

Share

Leave a comment

Filed under Arte

Cinem-a pus, episodul 2. Due Date.


Titlu: Due date. Sorocul, l-au tradus astia. Eu i-as fi zis un fel de Deadline. Sau ziua in care se duce dracu’ totu’, mai pe intelesul norodului.

Distributie: Un Robert Downey jr. mai putin Robert Downey jr. decat in Chaplin sau in Sherlock Holmes, dar suficient de Robert Downey jr. incat sa te faca sa razi; ala cu barba din Hangover, al carui nume nu-l poate pronunta nici mama, dar a carei fata o s-o retii si dupa moarte; Jamie Foxx si Juliette Lewis, in roluri atat de mici incat mai ca-ti vine sa le arzi doua palme si sa le reamintesti ca au fost si nominalizati la Oscar pe vremuri.

Nota: 8/10 (lasand la o parte cateva glume pornografice, filmul te face sa razi de sa uiti ca au crescut taxele pe drepturi de autor).

Sfat: Daca langa capacul de veceu ai Nietzsche si Kant iar in timpul liber iti place sa mixezi Mozart cu Beethoven, nu te uita! In caz contrar (adica daca esti sanatos la creierii capului), uita-te la cinema, ia-l de pe torrente, cere-l la prieteni, fura-l de pe unde apuci, numai fa cumva si vezi-l!

Stiti filmele alea la care te duci la cinematograf, te asezi in scaun, iti fixezi mana in barbie, dupa care stai incruntat doua ore, concentrat pe fiecare cadru, incapabil sa schimbi o replica cu cea de langa tine cu care ai venit la film iar dupa ce s-a terminat te uiti ca bou’ in ecran si fie iti dai seama ca nu citesti destul si nu esti destul de cult in cap ca sa pricepi niste metafore, fie iar si-au batut joc de tine niste baieti destepti care s-au dat filozofi…? Ei bine, Due Date nu e sub nicio forma genul ala de film.

Due Date e genul de film la care se duce si baiatu’ cu ”vreau sa-mi fac o prietena, da’ nu gasesc”, si Liiceanu si Plesu si Banel Nicolita si se “pipi” pe ei de ras. E filmul al carui scenariu pare facut de un geniu si de un cretin, de un scriitor si de un blogar, de un artist si de un pusti de liceu plin de cosuri pe fata si care are la bookmarkuri pornhub si redtube. E filmul pentru toti. Pentru el si pentru ea, pentru copii si pentru parinti. Filmul la care poti sa mergi cu gasca, dar poti sa mergi s-o vrajesti si p-aia pe care ai agatat-o pe Feisbuc.

Ce mi-a placut:

a. Umor de toate genurile, natiile si speciile. Umor de situatie, umor de limbaj, umor de caracter, umor de nume, umor de masturbare, umor de barba lu’ Galifianakis, umor de explozii si accidente.

b. Montaj, imagine si coloana sonora neobisnuit de bine puse la punct pentru o comedie.

c. Un comic innascut, care te poate face sa razi si cand se leaga la sireturi (ala cu barba, nu Downey jr.)

d. Actiune densa, care te tine in scaun si te face sa te uiti la ceas, nevenindu-ti sa crezi ca a trecut doar o ora de cand a inceput.

e. Aparitii surpriza in finalul filmului a unor personaje dintr-un cunoscut serial de comedie (nu va dau mai multe indicii, nu vreau sa va stric surpriza, nu va spun decat ca unu’ e fiul lui Martin Sheen, celalalt seamana cu Matthew Broderick, iar serialul se cheama tradus ” Doi barbati si jumatate”. Atat si nimic mai mult!)

Ce nu mi-a placut:

a. Cateva scene presarate cu umor de comedii pentru adolescenti. Sa ne intelegem, Galifianakis e in peisaj, chiar daca are 41 de ani, dar parca sa-l pui pe Downey Jr. sa faca glume demne de American Pie 73 e cam mult…

b. Exagerari multe si exagerat de exagerate. Explozii si accidente din care n-ar fi supravietuit nici Brus Uilis, mult prea multa rabdare la personajul lui Downey jr. (doar un pumn in gura lui Galifianakis, cu fata aia care cere bataie…?)

c. …

d. …

La c. si la d. voiam eu sa ma dau mare critic de arta fandosit si pretentios si sa zic cum nu apreciez eu umorul asta nefondat pe referiri livresti, metafore, eufemisme si epicureisme, da’ nu mi-a iesit! Le-am lasat totusi acolo, ca poate mai consult un dictionar mai incolo, iese ceva si vin si updatez… Sssh, nu mai spuneti la nimeni!

* Articol publicat mai intai pe Renne.

Share

1 Comment

Filed under Arte

Cinem-a pus. Episodul 1. Machete.


Titlu: Machete( un fel de cutito-sabie, buna de iesit cu ea noaptea prin Ferentari, la sight seeing)

Distributie: Ala negru de taia la greu; niste bunaciuni; o ex-bunaciune naspa( Lindsei Lohan); un bed gai mai gras decat Piedone( primaru’, nu actoru’); unu’ de seamana cu DeNiro, dar n-are cum sa fie DeNiro, ca joaca prea prost; multi expirati.

Nota: 5/10( sa nu mai ramaie repetent si anul asta Rodriguez)

Sfat: De urmarit pe buda dupa ce ati baut un kil de must( eu asa am facut si, chiar daca n-a facut filmul mai vizionabil, macar a mascat zgomotele)

V-ati intrebat vreodata cum e sa fii luzar o viata intreaga, toti sa te arda, in toate filmele sa mori inainte sa se incalte protagonistul, toate bunaciunile sa fuga de tine ca de Botezatu si, cand sa iesi la pensie, sa vina unu’ si sa-ti dea un rol principal, in care tu ii arzi pe toti, toate femeile moare dupe tine si toti interlopii te cauta, dar nu te prinde? Asta cred ca s-a intrebat si Danny Trejo( adica Machete) pana a venit Bobi Rodriguez si i-a pus scenariu’ de la filmul asta in fata.

Acu de unde sa stie Trejo ca ce i-a pus Rodriguez in fata intr-un dosar avea de fapt doua file A4 de scenariu si restu’ erau desene cu femei dezbracate si masini bengoase…? Omu’ a asteptat o cariera intreaga ceva, i s-a dat o chestie care semana macar cu ce astepta el si n-a mai pus intrebari… Cum nicio intrebare despre intriga filmului n-o sa va puneti nici daca vedeti filmul asta de la minutu’ saptispe incolo, nici de la minutu’ cinzesase incolo. Bine, ca daca chiar ati fost atat de dobitoci incat sa va uitati de la minutu’ treijidoi incolo, ati ratat-o pe Alba dezbracata in dus, fraierilor!

Ce mi-a placut:

  • bunaciuni
  • imagine si montaj bine facute
  • dialoguri si replici atat de tampite incat deveneau haioase
  • scena cu telefon mobil bengoasa la inceputu’ filmului( prietenii stiu despre ce vorbesc)
  • efecte speciale realistice( chiar l-au facut pe Seagal sa arate ca si cum inca ar fi viu)
  • politisti si bodigarzi atat de cretini incat poti sa juri ca Rodriguez i-a luat de la Buftea de la castingu’ pentru Dansez pentru tine

Ce nu mi-a placut:

  • bunaciuni prea imbracate
  • prea multi expirati pe metru patrat, incat te asteptai ca din clipa in clipa sa apara si Sergiu Nicolaescu si sa-i zica lu’ Machete:”Un fleac, i-am ciuruit!”
  • final jenant, de desen animat pentru prescolari , cu Steven Seagal in rol de Bugs Bunny si ala de semana cu DeNiro in rol de Elmer Fudd
  • metafore prea complexe( aia cu ou’ am incercat s-o descifrez o ora pe veceu, am cautat in Eliade, am cautat in Plesu, Liiceanu, nimic, tot n-am inteles-o)
  • ca mai avea un pic Rodriguez si punea si un japonez in rol de hispanic( inteleg Alba care mai seamana a corcitura de mexicanca, dar Seagal, frate, de unde si pana unde e ala mexican?)

Si ca sa-i vin putin in ajutor lu’ nenea regizoru’ pentru viitoarele proiecte, o sa-i arat mai jos cam cum trebe sa arate un mexican adevarat. Sa nu se mai creeze confuzii:

Share

7 Comments

Filed under Arte