Tag Archives: Sala Polivalenta

Top 10 motive pentru care Becali nu baga bani la Oltchim


Bine, titlul e prescurtat, titlul cel lung si complet fiind ”top 10 motive pentru care capuse puse pe scandal ca Gigi Becali, Cristi Borcea sau George Copos nu baga bani la Oltchim Ramnicu Valcea”. In fine, astea sunt detalii. Asadar, Becali si altii nu baga bani la Oltchim pentru ca:

10. La Oltchim nu au loc decat sapte jucatoare in acelasi timp. Pai si daca injuri si balacaresti numai cate una dupa fiecare meci si tot te plictisesti repede…

9. In sala nu exista iarba. Neexistand iarba, nu-ti poti angaja verii si nepotii ca ingrijitori sa ia si ei un ban gramada sa mananca si gura lor.

8. La Valcea nu exista peluze. Pai ce farmec mai are un meci daca n-ai unde sa-ti trimiti badigarzii sa toace si ei niste ultrasi pana nu mai misca…?

7. Atmosfera la handbal e una inchisa, statuta in care nu te poti desfasura si tu ca lumea, cu o branzica de oaie la loja, o maslina, o ceapa, ceva…

6. N-ai rivali in campionat cu supranume si porecle de care sa faci misto, cum sunt cainii rosii, ciorile, vulturii si alte oratanii de gen. Cu astia de la handbal ce caterinca sa faci, cu rulmenti, cu chiloti, cu silcotuburi…?

5. In Sampions Lig te lupti cu daneji, norvegieni si rusnaci. Pai se poate, domne? Nu tu un hermano de sangre spaniol, un dusman otoman, un frate francofon, nimic. Cu obtujii aia ce sa faci? Ca nu stiu nici de bascalie, si te baga sub masa si la alcool!

4. In handbal nu exista nici tusieri si nici regula ofsaidului. Pai despre ce mama dracu’ sa discuti dupa meciuri daca nu despre fante de lumina, linii imaginare si ochelari de cal? Plus ca ramane o gramada de spaga nedata, o multime de valize negolite… Se strica un echilibru natural, ce naiba?!

3. Un meci de handbal e mult mai greu de urmarit decat unu’ de fotbal. Pai la fotbal e simplu, da Banel un autogol, da Zapata pe langa minge de doua ori, pac, pac, 3-0 pentru adversari! La handbal in schimb se marcheaza si 55-60 de goluri. Pai Gigi nici nu stie sa numere pana acolo, d-apai sa retina atatea goluri…

2. Jucatoarele de la Oltchim sunt casatorite sau au ca parteneri oameni seriosi, simpli, sportivi muncitori si nu paparude, bombe sexy, prostituate si cucute ca fotbalistii de la Steaua sau de la alte cluburi de fotbal bucurestene si nu numai. Pai cand s-o combina de-alde Steluta Luca cu un Voicu Panzar, ceva mai discutam…

Si motivul numarul 1 pentru care Gigi Becali nu baga bani la Oltchim esteeeeeeeee:

1. Nici chiar Becali nu e atat de nesimtit incat sa faca sa dispara peste 5000 de bilete la un meci.

2 Comments

Filed under Pamfleturi

Mesaj catre Oltchim


Dupa ani si ani si ani de asteptare, in sfarsit se califica o echipa romaneasca intr-o finala de Liga Campionilor. Oltchim Ramnicu Valcea la handbal feminin. Ce facem cu ea? Si mai ales ce facem cu publicul care i-a fost alaturi la bine si la rau ani la rand? Ne batem joc, ca de-aia suntem in Romania…

Mai intai fixam locul de desfasurare a finalei. E destul de simplu, ca handbalul in aer liber inca nu s-a inventat ca sa se joace pe Ghencea, iar sali mai de Doamne ajuta avem una. Sala Polivalenta din Bucuresti. Buuuun! Apoi facem tot posibilul sa para ca ne pasa catusi de putin de papagalii valceni si bucuresteni care vor sa vada meciul si care ar fi pregatiti sa-si dea o mana pentru victoria Paulei sau a Stelutei. Si dam un prim ”comunicat de presa”. Comunicat datat 26 aprilie, care poate fi gasit aici si din care redau cele mai importante paragrafe:

”Biletele de intrare pot fi procurate in felul urmator:
– posesorii de abonamente – de la Sala sp. Traian din Rm. Valcea, in zilele de 3 si 4 mai , intre orele 09,00 si 20,00.
– publicul spectator din Rm.Valcea – de la Sala sp. Traian din Rm. Valcea, in zilele de 5 si 6 Mai, intre orele 09,00 – 20,00
– publicul spectator din Bucuresti – de la casele de bilete ale Salii Polivalente din Bucuresti in zilele de 7 si 8 Mai intre orele 09,00 – 19,00.
Solicitarile de bilete prin alte metode nu pot fi onorate (on-line, email, fax, telefon)”

”Numarul biletelor de intrare ce vor fi puse la dispozitia publicului specator va fi de cca 4500 (conf. capacitatii salii si a Legii 4 / 2008).”

Pe scurt, avem 4500 de bilete care ar trebui sa fie impartite intre abonati( vreo 7-800 din ce stiu eu), valcenii neabonati si bucuresteni. Mai mult, suntem ”asigurati” ca nu vor fi date bilete celor care le cer prin telefon, on-line, prin telegrame sau porumbei calatori. Toate bune si frumoase, nu-i asa?

Cateva zile mai tarziu, cativa baieti de la ”Gazeta sporturilor” trag un semnal de alarma in articolul ”Rosu pentru politicieni”, articol in care se acuza ca oameni politici importanti ar fi cerut 400 de bilete la returul finalei. Modesti si astia de la Gsp. In replica imediata, furibunda si profund ofensata de acuzatiile aduse, clubul Oltchim elibereaza un nou comunicat, datat 30 aprilie, care poate fi gasit aici si din care redau o singura si scurta formulare: ”Clubul Sportiv Oltchim nu va onora nicio rezervare din cele sosite online”. Asadar, ramane cum am stabilit, 4500 de bilete, bla, bla, bla…

Pe 2 mai, cu o zi inainte de prima zi de distribuire a biletelor catre abonati, apare un nou comunicat pe site-ul Oltchimului. Il avem aici si ideea de baza e ca pe 3 nu se pun bilete in vanzare decat la ora 16. Nimic in neregula pana aici. Ba mai mult, se arata inca o data zelul si seriozitatea cu care se trateaza aceasta problema spinoasa folosindu-se formula hotarata si decisa ”pentru fiecare abonament se va elibera un singur bilet”. Asadar, conform unui calcul aritmetic simplu chiar si pentru Gavrilescu, avem 4500 de bilete din care, dupa prioritatea abonatilor, ar mai ramane minim 3500.

Si vine 4 mai. Teoretic a doua zi in care trebuiau puse in vanzare bilete pentru abonati. Ati ghicit, avem un nou comunicat. Prin care, surprize, surprize suntem anuntati ca clubul Oltchim ”este in imposibilitatea practică de a mai vinde bilete pentru acest joc la casele de bilete de la Sala Sporturilor TRAIAN din Rm.Vâlcea, precum şi de la Sala Polivalentă din Bucureşti.” Avem si explicatia, absolut logica si de inteles. ”Cerinţa de bilete pentru returul finalei Ligii Campionilor ce va avea loc în Sala Polivalentă din Bucureşti în data de 15 mai 2010 a depăşit cu mult estimările făcute, fiind de aproape 3 ori mai mare decât capacitatea sălii.”

Hmm, interesant… Ia sa purcedem din nou la un mic calcul… Asadar avem o cerinta de bilete de 3 ori mai mare decat capacitatea salii. Capacitatea e de vreo 5000. Ne da cifra de 15000 de cereri. Dar conform programului anuntat pe 26 aprilie, pana la 4 mai nu trebuiau sa se dea bilete decat la abonati. Care nu sunt 1000 nici daca mai fac cateva copii la xerox dupa abonamente. Si atunci? Avem un deficit de 14 mii de cereri de bilete. Cereri care nu puteau veni online, pe fax sau prin telefon ca doar eram anuntati si pe 26 aprilie, si pe 30 aprilie ca nu se onoreaza astfel de cereri… Si avem cel putin 3500 de bilete care s-au evaporat pur si simplu.

Acum sa jucam un mic joc. Jocul se cheama” Ce ziceti daca…?”. Asadar, ce ziceti daca in ziua meciului pe langa Sala Polivalenta apar niste figuri tuciurii binecunoscute de pe strazile Valcii cu bratul de bilete la preturi modeste de 5-6-7 milioane bucata? Ar fi dragut, nu-i asa? Sau ce ziceti daca in sala or sa apara la finala sute de personaje cunoscute de pe Dorobanti? Ei, or fi avut prieteni abonati la Valcea si de-acolo au facut rost. Sau ce ziceti daca, pe langa de-alde Hagi, care a fost prezent la semifinala la Valcea si nu si-a ridicat curul de pe scaun doua secunde intr-o ora sa aplaude echipa, mai apar alte cateva zeci sau sute de personaje din fotbal? Sau ce ziceti daca toti primarii si parlamentarii de pe raza judetelor Ilfov, Arges si Valcea or sa aiba locuri bine mersi in Sala Polivalenta?

Si in incheiere, vreau sa adresez si mesajul catre Oltchim despre care vorbeam in titlu. De fapt, sunt doua mesaje, distincte si fara legatura. Unul e pentru fete. Fiti tari, nu e vina voastra nimic din ce se intampla, jucati, daruiti-va exemplar, indiferent de ce atmosfera o sa aveti parte in Polivalenta! Si al doilea pentru Gavrilescu si Roibu, adica cei care inseamna ”conducerea Oltchimului”. Muriti, bai nenorocitilor! Muriti in chinuri! Muriti imbuibandu-va din banii negri pe care ii scoateti si i-ati scos din carca fetelor astora! Atat si nimic mai mult… Iar daca pe cineva deranjeaza tonul ”urarilor” mele catre cei doi grasi nenorociti, sa stie ca as fi incercat sa ma comport civilizat daca mi s-ar fi aratat mie si altor mii de oameni pasionati de handbal un minim de respect…

2 Comments

Filed under Multi prosti...

Mandru ca sunt valcean!Pe bune!


V-ati imaginat vreodata cum e sa traiesti pentru cateva ore ca o vita? Eu am avut privilegiul sa gust acest sentiment timp de patru ore in minunata si mirifica Sala a Sporturilor Traian din Ramnicu Valcea, cu ocazia returului semifinalei de Liga Campionilor la handbal dintre Oltchim si Gyor. Am fost asadar timp de peste 200 de minute calcat in picioare, tras, impins, bruscat, lovit, obligat sa ma chircesc intr-un spatiu de doua palme, s-a varsat suc de portocale, cola, apa minerala, apa plata pe mine, mi-au fost rupti adidasii si zdrentuit tricoul. De ce? Pai din doua motive naiv de simple. Primul e setea nepotolita de bani a ”oficialilor” valceni, care s-au incapatanat pentru a nu stiu cata oara sa ingramadeasca peste 3000 de oameni intr-o sala de maxim 2500 de locuri. Iar al doilea este nesimtirea de care au dat dovada multi dintre cei 3000 de oameni, incapatanandu-se sa caute locuri acolo unde in mod evident nu erau si sa iasa din sala in pauza la un suculet si o floricea, desi pentru multi dintre cei aflati acolo un simplu scarpinat la ceafa era virtual imposibil.

Revenind, spuneam ca am trait unele dintre cele mai obositoare, epuizante, crunte ore din viata mea. Regret ceva? Nici vorba! As repeta situatia maine, poimaine, raspoimaine? Cu siguranta, la infinit! De  ce? Pentru ca fericirea pe care mi-a pricinuit-o momentul in care, privind tabela prafuita si transpirata a batranei sali valcene, am realizat ca toate visele pe care acum sase, sapte, opt ani nici nu indrazneam sa le visez, iar acum doi, trei, patru ani pareau atat de departe, este nepretuita!

Mai conteaza ca am platit o suma indecenta pe bilet raportata la conditiile care mi-au fost oferite? Mai conteaza ca pentru obtinerea acelui bilet au trebuit sa stea cu schimbul doi oameni pentru mine ore in sir la cozi? Mai conteaza ca a trebuit sa impartasesc experienta cu personaje venite din Resita, Alba Iulia sau Baia Mare si care n-aveau habar nici macar de ce implica o eliminare de doua minute sau cate jucatoare sunt intr-o echipa de handbal, personaje care picasera la sala doar pentru ca stiau pe cineva, lucrau pentru cineva si s-au gandit sa incerce o experienta noua? Nicidecum!

Nu conteaza decat ca Paula, Mihaela, Ada, Iulia, Oana, Ionela, Cristina, Patricia, Adina, Narcisa, Steluta, Valeria, Rehina, Roxana, plus absentele Ramona, Alice, Clara, Talida, Gabriella si Anastasia, plus stafful tehnic condus de Radu Voina si Aurelian Rosca au facut ceea ce nicio alta echipa romaneasca de handbal feminin nu mai reusise vreodata in istorie si ceea ce nu se mai reusise in vreun sport de echipa de vreo 20 de ani( sper sa nu gresesc).

Au luptat, au transpirat, au gafait, au lovit si au fost lovite, au strans din dinti, s-au accidentat si n-au cracnit, le-au fost invinetiti ochii si bratele, au cazut si s-au ridicat, pentru a se ridica acum deasupra tuturor si a ne oferi noua romanilor sansa unei partide cu trofeul celor mai buni dintre cei buni pe masa.

Nu ma intelegeti gresit. N-am de gand sa bat moneda pe sacrificiile pe care le-au facut fetele pentru patrie si emblema, pentru culorile clubului si alte fumigene de adormit copiii. Handbalistele de la Oltchim au realizat ce au realizat in primul rand pentru ele, pentru un loc in istoria sportului, pentru bani, pentru glorie si pentru realizare profesionala. Numai ca pentru modul plin de profesionalism si de seriozitate prin care au atins aceste lucruri, fetele noastre( ce bombastic suna) merita toate laudele, toate plecaciunile si toata admiratia noastra, a tuturor. Merita titlurile si primele pagini din ziarele de sport de azi( deci de asta era nevoie ca sa nu mai apara Gigi si Mitica pe coperta ProSport?), merita buletinele de stiri, macar sportive, deschise de ele, merita totul! Merita statui, ode, imnuri, cantece de slava, in conditiile in care au ajuns la un asemenea nivel de performanta intr-o tara cu o singura sala de sport de peste 5000 de locuri( si aia aflata in stare de putrefactie) si practic cu un singur club performant, cel de la Ramnicu Valcea.

Ce mai e de spus? Sa vina Viborg!!!

A, si daca se poate, domnu’ Gavrilescu, domnu’ Roibu, nu mai faceti, ba nesimtitilor, contrabanda pe spatele fetelor astora si incercati data viitoare sa nu mai vindeti jdesute de bilete peste capacitatea unei sali… Ca se intampla o data de se starneste un foc in sala si ardem mii de oameni ca sobolanii… Sau ma rog, ca sa va impresionez, ard mii de scaune ca surcelele, scaune pe care ar trebui apoi sa dati niste multi bani sa le schimbati( ca stiu ca soarta unor jigariti nu va induioseaza, in timp ce orice cheltuiala inutila va frange sufletul).

P.S.: Pentru cei care n-au inteles titlul acestei postari, vedeti-o pe-asta in care ma declaram in mod ironic mandru de a fi oltean si valcean, lucru datorat unor anumite personaje sinistre al caror nume este asociat in mod abuziv si nedrept cu numele acestei echipe de eroi si eroine.

7 Comments

Filed under Sport